Înregistrarea decesului se face în baza următoarelor documente:

1. certificatul medical constatator al decesului întocmit şi semnat de către medicul sau cadrul medical sanitar care a făcut constatarea, în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări- original si copie xerox;

2. actul de identitate al celui decedat, original si copie xerox;

3. actul de identitate al declarantului original si copie xerox;

4. certificatul de naştere al decedatului original si copie xerox;

5. certificatul de căsătorie al decedatului original și copie xerox;

La înregistrarea decesului unui minor, se va prezenta şi actul de identitate al mamei original și copie xerox;

Livretul militar sau adeverinţa de recrutare, după caz, pentru persoanele supuse obligaţiilor militare (cu varsta sub 60 de ani)

Când decesul se datorează unei cauze violente, accident, sinucidere, suplimentar se solicită:

  1. Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  2. Hotărârea Guvernului nr. 64/ 2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă;
  3. Codul civil, Legea nr. 287/ 2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  4. Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, cu modificările şi completările ulterioare;
  5. Legea nr. 677/ 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

Actul de deces se înregistrează la serviciul public local pentru evidenţa persoanelor sau la primăria unitătii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul- decesul sau a fost găsit cadavrul.

Eliberarea certificatului de deces se face, în baza documentelor justificative şi a declaraţiei pe proprie răspundere, următoarelor persoane îndreptăţite:


a) persoana care s-a angajat prin contract că se va îngriji de înmormântare;
b) persoana stabilită prin testamentul defunctului;
c) în lipsa testamentului, soțul/soția persoanei decedate, care a trăit în aceeași locuință cu persoana decedată în ultima parte a vieții;
d) altă rudă apropiată a decedatului, până la gradul al IV-lea inclusiv.

Nedeclararea decesului în termenele prevăzute de lege, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 la 150 lei.

  • 3 zile * de la data încetării din viaţă, când cauza decesului este naturală
  • 48 de ore * socotit de la momentul morţii, când decesul se datorează unei sinucideri, accident  sau alte cauze violente, precum şi în cazul găsirii unui cadavru
  • 24 de ore * de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului  de 30 zile
  • * termenele se socotesc astfel:  de la momentul încetării din viaţă a persoanei, în care  se cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul cât şi ziua în care se face declaraţia

    * dacă decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenele legale, întocmirea actului de deces se face numai cu aprobarea parchetului (procuraturii).

     
    Ce documente sunt necesare pentru înregistrarea decesului?

    Înregistrarea decesului se face în baza următoarelor documente:

    • certificatul medical constatator al decesului întocmit şi semnat de către medicul sau cadrul medical sanitar care a făcut constatarea, în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări- original si copie xerox;
    • actul de identitate al celui decedat, original si copie xerox;
    • actul de identitate al declarantului original si copie xerox;
    • certificatul de naştere al decedatului original si copie xerox;
    • certificatul de căsătorie al decedatului original și copie xerox;
    • la înregistrarea decesului unui minor, se va prezenta şi actul de identitate al mamei original și copie xerox;
    • livretul militar sau adeverinţa de recrutare, după caz, pentru persoanele supuse obligaţiilor militare.

    Când decesul se datorează unei cauze violente, accident, sinucidere, suplimentar se solicită:

    • dovada eliberată de poliţie sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces.
    Ce documente sunt necesare în cazul unui cetațean român al cărui deces a survenit în străinatate?

    Înhumarea sau incinerarea unui cetăţean român, al cărui deces a survenit în străinătate, se face pe baza adeverinţei eliberate de primăria în a cărei rază administrativ-teritorială urmează să se facă înhumarea sau incinerarea.

    • dacă decesul cetăţeanului român s-a înregistrat la autorităţile locale din străinătate sau la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României, adeverinţa de înhumare sau de incinerare se va elibera pe baza certificatului de deces întocmit de una din aceste autorităţi care va conţine, în mod obligatoriu apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizarea, după caz;
    • dacă decesul nu a fost înregistrat în România, sau nu a fost eliberat certificat de deces, adeverinţa de înhumare sau de incinerare se va elibera cu aprobarea parchetului;
    • întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive declarative de moarte, se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, după caz, la autoritatea administraţiei publice locale de la:
      – locul de naştere al celui declarat mort;
      – domiciliul celui declarat mort, în cazul în care actul de naştere a fost întocmit la autorităţile locale din străinătate;
      – domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecătorească a morţii, în situaţia în care locul naşterii şi domiciliul decedatului nu sunt cunoscute.

Duplicatul după certificatul de deces se eliberează persoanelor îndreptăţite, odată cu întocmirea unui certificat de deces în registrele de stare civilă sau ulterior pe baza cererii depuse de titular sau alte persoane îndreptăţite de către serviciul public local de evidenţă a persoanelor sau primăria la care s-a întocmit actul sau care-l are in arhivă.

Persoanele care au domiciliul în alte localităţi din România decât cele în care sunt păstrate registrele de stare civilă şi nu se pot deplasa personal pentru a obţine certificatele de stare civilă pot depune cererea la primăria în raza căreia îşi au domiciliul ori reşedinţa, indicând primăria unde se găseşte actul respectiv şi datele de stare civilă, pentru identificarea acestuia.

Termenul de eliberare a certificatului este de 30 zile.

 
Cui i se eliberează certificatul de deces – duplicat?
  • certificatul de deces se eliberează membrilor familiei sau altor persoane îndreptățite (beneficiarii unui testament, contract de întreținere, rentă viajeră sau alte cazuri asimilate celor prezentate anterior).
Ce documente sunt necesare pentru eliberarea certificatului de deces – duplicat?
  • cerere tip;
  • actul de identitate (buletin, carte de identitate, adeverință de identitate provizorie pentru cetățenii români cu domiciliul în țară); pașaportul-pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate sau cetățenii străini ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în țară; cetățenii care nu au acte de identitate vor fi îndrumați mai întâi să solicite eliberarea actului de identitate la Serviciul de evidență a persoanelor de domiciliu sau Serviciul pașapoarte.

În situația în care se solicită noul tip de certificat de stare civilă, este necesar să se predea vechiul certificat în vederea anulării.

În cazul în care au intervenit modificări în statutul civil al titularului actului de pe care se solicită certificat și nu există concordant între actul de identitate și evidențele de stare civilă, mai întâi se vor actualiza mențiunile aferente modificării intervenite.

NOTĂ: În cazul în care nu se prezintă vechiul certificat, pierderea sau deteriorarea se sancționează contravențional cu amendă între 100-200 lei.

Ce documente sunt necesare pentru eliberarea, pe bază de procură, a certificatului de deces – duplicat?
  • buletinul de identitate / cartea de identitate al celui mandatat (împuternicit);
  • procura specială.

PROCURA poate fi întocmită la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din țara în care mandantele își are domiciliul, resședința, ori se află temporar.

PROCURA se mai poate întocmi și la un notar din țara respectivă, în acest caz este necesar să fie aplicată Apostila conform Convenției de la Haga din 1961, sau supralegalizată. După caz,

PROCURA va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

– Numele, prenumele și domiciliul celui care mandatează;

– Numele, prenumele și domiciliul celui care este mandatat;

– obiectul mandatului care trebuie sa fie special (să se arate actul de stare civilă care urmează a fi obținut de mandatar, precizarea unor date suplimentare cu privire la locul și data încheierii actului respectiv).

– procura în original dacă este dată la notar în străinătate trebuie să conțină apostila conform convenției de la Haga, sau să fie supralegalizată, după caz;

– traducere în limba română autentificată de un notar public.

În cazul în care au intervenit modificări în statutul civil al celui care mandatează (schimbare de nume, căsătorie, divorț) pronunțate în străinătate, vă rugăm să solicitați informații suplimentare de la compartimentul de specialitate, la tel 021 351 06 42

Odata cu depunerea cererii petentul primeste un bon cu numărul ghișeului, data și ora la care se poate prezenta pentru ridicarea certificatului solicitat.

In cazul in care petentul nu se poate prezenta la data si ora programată certificatul se poate ridica in oricare zi lucratoare dar, conform programului de eliberari.

Serviciul Stare Civilă eliberează, la cerere, extrase multilingve de pe actele de stare civilă privind decesul. Acestea sunt documente care au aceeaşi putere doveditoare ca şi certificatele de stare civilă şi se folosesc de către titulari şi persoanele îndreptăţite în faţa autorităţilor străine din statele părţi la Convenţia nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat în anul 2012 ( Legea nr. 65/2012).

Temei legal pentru eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind decesul

  • Legea nr.65 din 20 aprilie 2012 pentru Aderarea României la Convenţia nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976.
  • H.G. nr.727 din 25 septembrie 2013 privind aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Convenţiei nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976.
  • Convenţia CIEC nr.16 referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă semnată la Viena la 8 septembrie 1976.

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă eliberate în condiţiile Convenţiei nr.16 de către autorităţile competente ale statelor părţi sunt recunoscute fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă şi se utilizează în aceleaşi condiţii ca şi certificatele de stare civilă pe domeniul teritorial al Convenţiei.

Statele semnatare ale Convenţiei nr.16 sunt următoarele

Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Capul Verde, Croaţia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Moldova.

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă privind decesul se eliberează membrilor familiei ori altor persoane îndreptăţite.

Extrasele multilingve se pot elibera şi altor persoane împuternicite prin procură specială.

Cetăţenii români cu domiciliul în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu actul de identitate aflat în termen de valabilitate.

Minorii în vârstă de peste 14 ani, deţinători sau nu ai unui act de identitate, au dreptul să solicite şi să primească extrase multilingve de naştere sau de căsătorie în nume propriu, asistaţi, după caz, de unul dintre părinţi sau de tutore, care semnează cererea.

Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ai Confederaţiei Elveţiene ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu documente de identitate eliberate de statele ai căror cetăţeni sunt sau cu paşaport, aflate în termen de valabilitate.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate şi străinii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu paşaport valabil.

Apatrizii ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România se legitimează, în vederea eliberării extraselor multilingve, cu permis de şedere temporar sau pe termen lung ori, după caz, cu paşaport aflat în termen de valabilitate, emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor, adoptată la New York la 28 septembrie 1954, la care România a aderat prin Legea nr.362/2005.

La cerere, solicitanţilor li se eliberează mai multe exemplare de extrase multilingve completate în baza aceluiaşi act de stare civilă.

Documente necesare eliberării

Pentru solicitarea extrasului multilingv urmează a fi prezentate următoarele acte:

  • cerere (descarcă model);
  • actul de identitate (original) al titularului extrasului sau al persoanei care îl reprezintă;
  • procura specială în cazul persoanelor împuternicite;

TEMEI LEGAL:

  1. Legea 36/1995, a notarilor publici si a activității notariale
  2. Codul civil, Legea nr. 287/ 2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  3. Legea nr. 215/2001 a administrației publice;
  4. Legea nr. 119/ 1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


A. Termenul de opţiune succesorală.
Potrivit art.1103 din  Codul  civil, dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii.

B. Procedura succesorală.
Procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a secretarului consiliului local al localităţii în raza căreia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii moştenirii.

C.  Competența și locul deschiderii moștenirii
În funcție de natura sa litigioasă sau nelitigioasă, procedura succesorală este numai de competența instanței de judecată sau a notarului public.
Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.

Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale (Anexa 24) se eliberează o singură dată la cererea moştenitorilor (succesibililor) prezumtivi ai defunctului.
Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale este documentul administrativ necesar  în  procedura dezbaterii succesorale care se desfășoară exclusiv în fața notarului public competent sau  a instanței judecătorești în a cărei raza teritorială a avut ultimul domiciliu defunctul.
Aceasta (anexa nr.24) nu atesta calitatea de moştenitor și nici dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile deținute de defunct.

Succesiunea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.

Pentru completarea sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale, moştenitorul/ împuternicitul  trebuie să cunoască numele, prenumele şi adresa tuturor moştenitorilor, precum şi bunurile care aparţin defunctului (conţinutul masei succesorale).

Documente necesare pentru deschiderea procedurii succesorale

Pentru deschiderea procedurii succesorale (eliberarea anexei 24) sunt necesare a fi prezentate în original si  în copie, următoarele documente:

  • Certificatul  de deces pentru persoana decedată după care se face succesiunea;
  • actul de identitate al declarantului (moștenitor direct);
  • certificate de naştere si de căsătorie (după caz) pentru  toți  moştenitorii;
  • certificatul de atestare fiscală cu valoarea impozabilă pentru imobilul tip  construcţie și/sau teren care fac obiectul succesiunii;
  • titlul de proprietate în situaţia in care obiectul  succesiunii  se referă la  terenuri  atribuite  potrivit legilor fondului funciar;
  • orice alte acte care dovedesc proprietatea asupra bunurilor deţinute  de  persoana  decedată  după       care  urmează  a  se  dezbate succesiunea.

În cazul în care persoana îndreptăţită nu se poate prezenta:

  • Procură specială;
    Actul de identitate al  împuternicitului, în original şi copie xerox.

Competenţa teritorială : cererile pentru transcrierea certificatelor/extraselor de deces se face la primăria -locului de domiciliu al solicitantului sau primăria unităţii administrativ- teritoriale de la -ultimul domiciliu avut în ţară de către persoana decedată.

1.Cererea de transcriere se face în nume propriu de către persoana îndreptăţită, sau prin împuternicit cu procură specială autentificată (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);

2.Certificatul/extrasul de deces eliberat de autorităţile străine, în original;

Actele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

Actele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează;

Actele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute mai sus se supralegalizează, (autoritățile competente ale statului emitent, misiunea diplomatică a României din țara respectivă și în ultimul rând Ministerul Afacerilor Externe București);

  1. Copia certificatului/extrasului de deces eliberat de autorităţile străine;
  2. Traducerea legalizată (dacă este făcută în străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz.);
  3. Copii ale certificatelor de naştere şi de căsătorie ale decedatului;
  4. Copii ale actului de identitate sau paşaportului, după caz, al decedatului;
  5. Declaraţie din partea solicitantului că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit, în actele de stare civilă române;
  6. Act de identitate solicitant.
  7. Procura specială în original, în cuprinsul căruia să se specifice: “pentru transcriererea certificatului/extrasului de deces şi eliberarea certificatului românesc”. Dacă este dată la un notar din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare, după caz;
  8. Taxa specială – 12 lei- achitată la poştă, prin virament 

În situația în care se prezintă extras multilingv de deces, corespunzător formularului prevăzut de Convenția nr. 16 de la Viena din 8 septembrie 1976, acesta este acceptat fără traducere, legalizare sau fără o formalitate echivalentă.

Traducerea, procura, declaraţia cu privire la numele de familie după căsătorie, declaraţia că nu s-a mai solicitat transcrierea/înscrierea certificatului autentificate de un notar public din străinătate vor fi apostilate sau supralegalizate în conformitate cu cele descrise la pct. 2.

Pentru situaţiile în care, la depunerea cererii de transcriere a certificatului/ extrasului procurat din străinătate, se stabileşte că au intervenit modificări la numele şi/sau prenumele titularului actului, faţă de documentele ce însoţesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanţelor privind numele şi/sau prenumele.

În situaţia în care se stabileşte că în certificatul sau extrasul eliberat de autorităţile străine au fost înscrise date care sunt în neconcordanţă cu cele înscrise în registrele de stare civilă române şi R.N.E.P., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autorităţile străine emitente.

Cererea pentru transcriere se depune şi se soluţionează după clarificarea neconcordanţelor.

Competenţă: Primăria care are în păstrare actul de naştere.

Cererea de înscriere a mențiunilor se poate face în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială. În procură este necesar să se facă referire, în mod expres, la faptul că persoana împuternicită îi reprezintă pe solicitanţi atât în vederea depunerii documentelor pentru înscrierea menţiunilor, cât şi a ridicării noilor certificate de la oficiile de stare civilă unde sunt înregistrate actele de stare civilă ale acestora.

Documente necesare:

  • Certificatul ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine, în original cu apostila Convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz;
  • Copie legalizată a certificatului ori extrasul de căsătorie eliberat de autorităţile străine;
  • În situaţia în care din Certificatul ori extrasul de căsătorie nu reiese numele pe care soţii l-au purtat în timpul căsătoriei, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţen român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele (fiecărui soţ) pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în timpul căsătoriei (daca este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga, sau supralegalizare după caz);
  • Traducere autentificată în limba română în original a certificatului ori extrasului de căsătorie eliberat de autorităţile străine: Traducerea se va face la un notar public din ţară, la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României din ţara de reşedinţă a solicitantului sau la un notar străin, în acest din urmă caz trebuind să fie aplicată apostila conform Convenției de la Haga, sau supralegalizare, după caz;
  • Sentinţa de divorţ (din străinătate) în original, în formă definitivă, cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizată, după caz;
  • Copie legalizată după sentinţa de divorţ originală (din străinătate);
  • Traducere autentificată în limba română în original a sentinţei de divorţ ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de căsătorie);
  • În situaţia în care din sentinţa de divorţ nu reiese numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, se vor prezenta declaraţii notariale din partea soţului cetăţean român sau a ambilor soţi, din care să rezulte numele fiecăruia, pe care aceştia s-au învoit să-l poarte în urma divorţului (dacă este dată la un notar public din străinătate, aceasta trebuie să conţină apostila conform Convenţiei de la Haga sau supralegalizare, după caz).

HOTĂRÂRILE PRONUNŢATE ÎNTR-UNUL DIN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE SAU ŢĂRILE CU CARE ROMÂNIA A ÎNCHEIAT TRATATE, ACORDURI SAU CONVENŢII BILATERALE DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ ÎN MATERIE CIVILĂ SAU DE DREPTUL FAMILIEI vor fi recunoscute de plin drept în România, fără a mai fi necesară recunoaşterea acestora de către tribunalul competent şi se vor înscrie în registrele de stare civilă NUMAI CU AVIZUL D.E.P.A.B.D. Bucuresti.

  • Copie a certificatului de naştere;
  • Copie a actului de identitate;
  • Certificatul de deces (din străinătate) în original cu apostila convenţiei de la Haga, sau supralegalizat, după caz;
  • Copie legalizată după certificatul de deces din străinătate;
  • Traducere autentificată în limba română în original a certificatului de deces ( traducerea va fi facută în aceleaşi condiţii de apostilare ca şi cea a certificatului de deces);
  • Copie a certificatului de naştere, românesc;
  • Copie a actului de identitate;

a. Ţările membre ale UNIUNII EUROPENE: Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Regatul Finlandei, Republica Franceză, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Republica Italiană, Irlanda, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Cipru, Malta, Letonia, Lituania, Estonia, Republica Cehă, România, Bulgaria.

b.Ţările cu care ROMÂNIA a încheiat TRATATE, ACORDURI ŞI CONVENŢII BILATERALE:

Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Democrată Coreea, Croaţia, Cuba, Republica Franceză, Republica Moldova, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Ungară, Ucraina.

c. Actele emise de ţările care NU au semnat Convenţia de la HAGA şi nici TRATAT bilateral cu ROMÂNIA vor trebui SUPRALEGALIZATE (supralegalizarea documentului, vizat de misiunea diplomatica a ROMÂNIEI din acel stat sau de către misiunea diplomatică a statului de origine, din România şi supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României.)

Ofiţerul de stare civilă, delegat, reţine:

  • certificatul medical constatator al decesului;
  • actul de identitate al persoanei decedate;
  • dovada de la poliţie sau parchet (când este cazul).

Ofiţerul de stare civilă, delegat, restituie declarantului:

  • actul de identitate al declarantului;
  • certificatele de stare civilă ale persoanei decedate cu menţiunea DECEDAT;

Ofiţerul de stare civilă eliberează pe seama decedatului:

  • certificatul de deces;
  • adeverinţa de înhumare.